Care este legătura dintre Partea Întunecată a Forței și un articol despre pescuit? Un superblank de la NFC, un pescar+fan Star Wars și un proiect dus la bun sfârșit de către un talentat custom rod builder român. Contrar aparențelor, nu este o recenzie despre o lansetă, ci despre însuși Laurențiu Andronic, căruia i se mai spune și… Împăratul.
Acum câteva luni căutam un blank capabil să arunce între 1 și 8 – 9 uncii, adică între 30 și 230 – 260 de grame, fiindcă voiam să pescuiesc la știuca noastră cu swimbaituri de 25 cm lungime și cu o greutate în jurul a 6.5 oz sau 185 de grame – celebrele DEPS Slideswimmer 250, printre altele. Pescuitul cu swimbaituri este tot mai practicat în lume fiindcă aduce capturi capitale și uriașe de bass, însă necesită rezistență și nervi de oțel. După ce m-am documentat serios pe temă, am aflat că atacurile exemplarelor-record de bass asupra big bait-urilor sunt destul de rare, deci rata capturilor este scăzută… iar în apele noastre, și mai sărace în știuci mari, cu atât mai greu este și va fi.

Swimbaiturile cu care am pescuit în trecut nu depășeau dimensiuni de 18 cm și greutăți de 85 de grame. Cum anul ăsta am decis să las prostiile deoparte și să trec la categoria supergrea, aveam nevoie de o lansetă capabilă să arunce năluci de 200-300 de grame măcar 30 de metri, ca să pot acoperi cât mai multă apă. Așa a început proiectul The Dark Side.

Imakatsu Javallon Hard sau Gan Craft S-Song 115 sunt swimbait-uri decente, care nu depășesc 40 și ceva de grame. Abia când vezi cum arată un DEPS Slideswimmer 250, îți dai seama că ai nevoie de o cu totul altă lansetă, una capabilă să catapulteze 200 de grame fără să se îndoaie ca un stick UltraLight. Vara asta, pe Lacul Varlaam, am speriat vreo două știuci din mal cu Slideswimmer-ul 250 🙂 Nu-i nimic, aștept momentul când swimbaiturile mele se vor întâlni cu niște exemplare supradimensionate, care consideră un ”baboi” de 25 cm și 200 de grame o pradă ușoară cât un mic dejun.

În teorie, cu cât mai mari swimbaiturile, cu atât mai bine, fiindcă ar trebui să prindă și pești pe măsură. În cazul bassului, am înțeles că DEPS Slideswimmer 250 ar deține recordul de bassi de peste 10 lbs. (4,5 kg) capturați la nivel mondial. Cum la noi bassul încă nu a scos nasul, am decis să încerc cu cele mai mari swimbaituri la știucă… atât în Deltă, cât și pe lacurile din apropierea Bucureștiului. O să vă ține la curent, doar pentru asta am creat o categorie complet separată pe site – Swimbait Freakz.
Sub imperiul filmelor cu vânătorii de trofee de pe YouTube (Butch Brown e unul), după căutări, discuții și oscilații între diverși producători, am găsit blank-ul dorit. E vorba de SWB808-1 IM produs de noua companie a lui Gary Loomis, North Fork Composites (prescurtat NFC). Specificații: lungime 8 picioare (2,43 m), greutate 118 grame, putere de aruncare 1/2 – 8 oz. (14 – 227 grame), fir recomandat 20 – 40 lbs., acţiune Moderat-Rapidă. Orice blank dintr-o bucată adus din SUA presupune, pe lângă transportul exorbitant, și taxe vamale mari.
Tot căutând pe net, am găsit un magazin cu componente de rod building în Franța, www.rodhouse.fr, care avea blank-ul în stoc. L-am comandat și 3 zile mai târziu, curierul de la FedEx îmi aducea la birou tubul cu blank-ul intact în interior. Ulterior, am aflat că băieții de la Rodhouse sunt și distribuitorii produselor NFC în Europa. Deși blank-ul venise cu un sticker greșit, cei de la Rodhouse au discutat cu NFC USA și 2 săptămâni mai târziu aveam sticker-ul corect acasă.

Iată o comparație între SWB808-1 IM de la NFC și REVSB710-H de la Rainshadow. Cum blank-urile sunt de puteri asemănătoare, și curbele de flexare sunt oarecum similare, dar cu mici diferențe. Blanks Comparator este un instrument util pentru a afla cum se va comporta lanseta cu o sarcină de 200 de grame, 400 sau 1,8 kilograme, de exemplu.
Foarte utilă este aplicația dezvoltată de Rodhouse, Blanks Comparator, în care poți compara 2 sau mai multe blank-uri din punct de vedere al acțiunii și al încărcării statice – ca să afli cât de puternic sau nu este un blank și cum flexează sub acțiunea anumitor gramaje. Acest lucru a fost posibil numai datorită unor teste îndelungate cu greutăți diferite și photo session-uri multiple ale fiecărui blank.
Băieții de la Rodhouse nu sunt doar niște comercianți puși să câștige bani, ci sunt pescari pasionați de sportul cu lanseta și de rod building, și au grijă de fiecare client care cumpără de la ei, printr-un customer service de excepție. Oamenii își onorează brandurile pe care le reprezintă și clienții. În opinia lor și a altora, blank-ul NFC poate duce ușor până la 11 oz. sau 330 de grame – am discutat cu alți utilizatori din Franța și mi-au confirmat că pescuiesc frecvent NFC SWB808-1 IM cu swimbaituri Savage Gear Line Thru 3D Trout 30 cm, care cântăresc 300 de grame.
Evident că pentru un asemenea blank de dimensiuni ”mamutice” aveam planuri la fel de grele, de la funcționalitate la aspect. Voiam să-i dau un nume, cum fac japonezii cu lansetele lor. Am căutat ceva timp și am găsit, într-un final, ”The Dark Side”, şi pentru că sunt fan Star Wars. Completarea a venit firesc, din moment ce lanseta urma să o construiască Împăratul Laurențiu Andronic: The Dark Side – built by The Emperor 🙂 În definitiv, aveam un blank extrem de potent şi ce poate fi mai puternic decât Partea Întunecată a Forţei?
Încântat de cum se lega conceptul, mi-am creat singur logo-ul iar băieții de la Rodhouse mi l-au printat pe un sticker special și mi l-au trimis rapid în România.

După jdemii de încercări, am ajuns la o variantă finală mulțumitoare: am adăugat line-ul Built by The Emperor, spart în două, deasupra şi dedesubtul logo-ului. Soarele negru din mijloc reprezintă simbolul Sith, însă pentru a restrânge stickerul, am sucit puţin simbolul pe diagonală.

Am încercat mai multe designuri intermediare ale mânerului-spate sau rear grip… însă anumite rute au fost anulate de diferenţele prea mari de diametru între EVA şi tuburile din carbon, motiv pentru care am renunţat la a monta carbonul la mijlocul grip-urilor din spumă EVA şi am ajuns la soluţia din schiţa următoare.

Între desenele originale şi produsul finit au intervenit modificări: eu îmi imaginam cum să arate iar Laurenţiu îmi spunea ce se poate şi ce nu. Astfel că front grip-ul a devenit rear grip, cu o adâncitură şlefuită în spuma EVA, cum aveau vechile lansete Evergreen Temujin Crossfire şi The Amazon Flip.
Pentru mâner aveam tot felul de idei pe care le-am pus sub formă de schițe desenate pe caiet. Pentru că lanseta urma să se numească The Dark Side, mânerul nu putea să aibă un design banal, ci îl voiam cât mai High-Tech, să aibă ceva dintr-un lightsaber hilt. Așa că am decis să fac un mâner split, combinat între EVA de culoare neagră și tuburi din carbon împletit. Îi dusesem deja blank-ul lui Laurențiu, iar când l-am sunat să-i povestesc ideile mele despre mâner, mi-a spus că va fi greu să-l facem după cum vreau. Pe cotor, blank-ul avea un diamentru de peste 20 mm, însă lipsa winding check-urilor de asemenea dimensiuni era cea mai mică dintre probleme. Mandrinele obișnuite nu puteau fi adaptate fiindcă aveau un diametru interior mic. Deci, trebuia o mandrină cu interior de aproximativ 20 mm – uriașă chiar și după standardele lansetelor din categoria Heavy.
Laurențiu a făcut necesarul componentelor și, după ce m-am hotărât asupra inelelor (am ales Fuji K Titanium Torzite cu două picioare), a trimis comanda la japonezi. În privința winding check-urilor, urma să prelucreze niște inele din aluminiu pe care le găsise, și care se potriveau cât de cât cu tuburile din carbon, câte unul pentru fiecare din cele două grip-uri separate ale mânerului tip split (care lasă să se vadă blank-ul între cele două grip-uri).

Din cauza diametrului extrem al blank-ului, winding check-urile au fost o adevărată provocare, însă Împăratul le-a scos din nimic şi a făcut din ele accente unice în designul lansetei. Şi asta pentru că nu am vrut un simplu matisaj şi nişte epoxy ca elemente decorative.

Inelele Fuji K Titanium Torzite sunt cele mai uşoare din lume. Setul de 12 inele cântărea 3,4 grame înainte de prelucrare…
În fiecare fază a procesului de creație dar și de construcție și asamblare propriu-zisă a lansetei custom, Laurențiu Andronic a fost mai mult decât profesionist, de la A la Z, în cele mai mici detalii. Și-a notat tot ce discutam și fiecare pas ori modificare stabilită împreună, de la lungimea mânerului, culoarea aţei de montaj, culoarea vopselei şi a flake-ului pentru mandrină (custom paint) şi până la alezarea picioarelor inelelor, dimensiunile mânerelor din EVA şi aşa mai departe. Mi-a trimis fotografii de calitate pe durata întregului proces, documentând vizual fiecare fază. Înainte de fiecare decizie majoră, m-a sunat și am întors problema pe toate părțile, pentru a fi siguri că alegem cea mai bună rezolvare tehnică. Mi-a cerut să-i duc inclusiv mulineta dedicată lansetei, o Daiwa Lexa 300HL, ca să verifice poziționarea inelelor și curgerea firului prin inele în testul de încărcare statică. Custom rod building at its best!

În combinaţie cu tuburile din carbon, grip-urile mânerului începeau să capete formă, şi încă una foarte reuşită.
În privința aranjamentului inelelor, am vrut o setare spiral wrap, cu inelele răsucite în spirală, care pornesc de deasupra lansetei și ajung dedesubt. În cazul lansetelor ultra-heavy, spiral wrap-ul prezintă o serie de avantaje pe care nu le mai amintesc aici (le găsiți în review-ul despre lanseta EDGE by Gary Loomis, din secțiunea Best By Test).
În concluzie, Laurențiu Andronic a fost mai profesionist decât mulți rod builderi americani la care îmi construiam lansetele custom în urmă cu 15 – 20 de ani. Întrebarea este: mi-aș mai face o altă lansetă la Împărat? Răspunsul este bineînțeles afirmativ, și am un blank NFC pe care abia aștept să-l duc la ”Împărăție”! De data asta, proiectul va fi mai simplu, fiind vorba de un prototip NFC BB809-1, cu putere de aruncare mai mare, dar cu un design mai puţin conic decât în cazul lansetei despre care vă povestesc.
Ce a ieşit, vă invit şi pe voi să admirați:

Am fost un client dificil, nu numai că i-am dus un blank ”mastodontic”, dar am vrut să-mi creeze și un design complicat și aproape imposibil de executat din cauza dimensiunilor extreme ale țevii din carbon. În final, trebuie să spun că mânerul a ieșit incredibil de bine, senzațional chiar și pentru non-fanii Star Wars, iar Împăratul a depășit orice obstacole și a venit cu soluțiile creative realizabile. Am fost impresionat de rezultatul final și încă sunt, fiindcă Laurențiu Andronic a lucrat impecabil și a construit o lansetă custom cu adevărat excepțională: The Dark Side, custom built by The Emperor. Din câte îmi amintesc, lanseta finită cântăreşte aproximativ 203 grame, ceea ce pentru un swimbait stick de 8′, care lansează între 30 – 200 de grame şi chiar mai mult, până la 330 de grame (conform recomandărilor Rodhouse), este „periculos de bine”.

Laurenţiu Andronic este recunoscut nu doar pentru capturile capitale şi concursurile câştigate, ci şi pentru lansetele custom pe care le construieşte.
Dincolo de CV-ul impresionant de pescar de competiție și de titlul de Campion Național al Ligii Române de Spinning, Laurențiu Andronic este un ”constructor de lansete pe comandă” pasionat și extrem de meticulos. Puteți vedea unele dintre creațiile sale pe site-ul personal www.laurentiuandronic.ro. Indiferent de proiectul custom pe care-l aveţi în minte, puteţi fi siguri că Laurenţiu va face tot posibilul ca rezultatul final să fie cât mai aproape de ceea ce vă doriți.
În curând o să dau noul prototip de blank BB809-1 de la NFC în lucru la Împărat, deci saga The Dark Side of Fishing continuă cu un proiect şi mai „întunecat”. Forţa lansetelor de swimbait fie cu voi şi… pace în galaxia nălucilor XXL din cutie!






















vai… mi se face rau … 😀 acuma stiu ce vreau de craciun …. asa ceva … inca am ramas mut!
Salut Andrei! Ne cunostem prin Sorin Dragoi, de multi ani. Am fost chiar impreuna la o partida de pescuit pe Snagov, acum multi, multi ani.
In primul rind felicitarile mele pt acest supeb articilol „saga”. Personal sunt adeptul lansetelor custom build, pe de o parte, si al pescuitului cu naluci XLsi XXL, pe de alta parte. Intr-adevar atunci cind optezi din capul locului sa filtrezi dimensiunea pestilor vizati printr-o naluca XXL trebuie, pe linga tackle gear-ul corespunzator sa te inarmezi, dupa cum spui chiat tu, cu f f mare rabdare si nervi de otel.
In al II-lea rind pot sa-ti spun ca Lacul Varlaam, de care ai amintit in articol, este o locatie potrivita pt folosirea nalucilor XXL, cu succes. Recordul meu personal, pe Lacul Varlaam, folosind naluci XL, este postat pe pagina oficiala de fb a lacului, cu o frumoasa stiuca de peste 12kg, prinsa si eliberata in sept 2015.
In al III-lea rind, dar nu neaparat ultimul, felicitari „Imparatului” pt bijuterie si tie pt idee si concept.
BRAVO SI LA MAI MARE !!!
Cu stima,
Bogdan Bajenaru
Salut şi mulţumesc pentru aprecieri. Am o memorie destul de bună încă şi-mi amintesc când am fost atunci pe Snagov, de pe mal, la -13 grade Celsius. Îmi place pe Varlaam, iar în august am scăpat o ştiucă mare acolo, pe un soft swimbait. Trăgea, lua fir, a ieşit la suprafaţă şi după puţin timp i-a sărit cârligul din gură… am revenit după 3 zile pe incinta de la New Hotel Egreta, unde am prins primele ştiuci pe Depse SS 250 de 25 cm şi 185 gr. Am prins destule ştiuci între 90 şi 97 cm care nu mi-au luat fir cum lua cea scăpată pe Varlaam. Încă un motiv să revin pe Varlaam şi să pescuiesc exclusiv cu swimbaituri XXL. Mai ales acum că am început să mă obişnuiesc şi cu evoluţia Deps-ului mare… am prins cel puţin 15 ştiuci mari cu el şi i-am prins ceva din secretele recuperării. Felicitări pentru captura de pe Varlaam, pe aia o vizez şi eu… doar că eu măsor ştiuca în lungime, deprindere din concursurile la care am participat de câţiva ani încoace.
Fir întins şi la mai mare!