În toamnă am ajuns să încerc pentru prima dată mulineta Antares DC 2016, de la Shimano Japan. Ca şi sora sa mai tânără cu un an, Exsence DC 2017, şi aceasta îmi pare o mulinetă pentru năluci din clasa Medium-Heavy, cu aplicaţii în special în pescuitul ştiucii. Cât de departe am lansat cu o nălucă tip pencil bait cu noua mulinetă cu control DC, aflaţi din montajul video şi din articolul Primele lanseuri digitale – Shimano Antares DC 16.
Shimano a lansat noua generaţie de mulinete premium high-end din seria Antares DC în 2016, cu aproape trei ani în urmă. Dincolo de reducerile de greutate faţă de vechile generaţii şi de ergonomia îmbunătăţită, Antares se lăuda şi cu un nou sistem Digital Control al lanseului, mai „inteligent” şi mai intuitiv decât toate. Pe de altă parte, am auzit şi păreri reţinute ale pescarilor niponi, care spuneau că noul modul digital ar avea setări mai restrictive, pentru a favoriza cât mai mulţi utilizatori, inclusiv pe începătorii în baitcasting.
La un an după Antares DC, a apărut şi seria Exsence DC 17, dedicată pescuitului în apă sărată şi firelor textile. Inclusiv producătorul susţinea în prezentarea de produs că modulul DC are hărţi noi de frânare electromagnetică, mai performante. Se pare că şi Youtuberii japonezi au observat schimbările aduse. Încă nu am avut timp să supun cele două mulinete unui test comparativ direct, dar vedem la anul.
Năluca aleasă: GAN CRAFT S-Caper de 14 cm şi 30,12 grame, un topwater extrem de aerodinamic, dar şi cu un joc incredibil în filmul apei.
Chiar şi aşa, într-un weekend din octombrie am reuşit să dau primele lanseuri cu Antares DC 16, într-o partidă de câteva ore pe Varlaam. Rezultatele le puteţi vedea şi voi din montajul video – acelea au fost practic primele lanseuri cu mulineta. Ca de obicei, am folosit fir fluorcarbon Sunline FC Sniper de 14 lbs. (0,31 mm), lanseta mea „go-to” de ştiucă EDGE Swim Bait 805-1HM by Gary Loomis şi o nălucă aerodinamică, un pencil bait de la GAN CRAFT, S-Caper, de 140 mm lungime şi 30,12 grame greutate (1 1/16 oz.).
Setarea folosită a fost cea pentru fluorocarbon, modulul DC având patru moduri distincte (X de la Extreme Distance, MN de la monofilament, P de la PE sau fire textile şi FL de la fluorcarbon), reglabile de sub capacul lateral, şi câte 8 trepte externe de ajustare suplimentară pentru fiecare din aceste moduri. Ca şi până acum, modulul DC nu foloseşte nicio baterie, producându-şi singur energia electrică necesară în timpul lanseurilor.
Mulineta „lansează lung” cu năluci de peste 10 grame – am încercat-o cu multe alte năluci în restul zilei, de la voblere mici şi compacte a swimbaituri soft de 25 de grame. Dacă vă uitaţi mai atent în imagine, care este o captură din film, puteţi vedea splash-ul produs de amerizarea nălucii, undeva aproape de celălalt mal al golfului unde am testat mulineta. Nu este o mulinetă de şalău decât dacă folosiţi jiguri de minimum 7 grame. Chiar şi aşa, pentru pescuitul şalăului, companiile concurente Daiwa şi Abu Garcia Japan au modele mult mai potrivite şi mai performante cu greutăţi mici.
Mă interesa strict să văd cât de „înfrânată” sau „desfrânată” era mulineta, de aceea am ales o nălucă pentru distanţă. Nu am riscat cu celelalte moduri, dar le-am încercat apoi în restul partidei, şi am revenit de fiecare dată la modul FL, care îmi oferea control perfect al tamburului încărcat la maximum cu fir fluorcarbon, mai rigid şi cu memorie mai mare decât monofilamentul şi, bineînţeles, decât firele textile. Am putut coborî la 3 din 8, setare externă în modul FL, care, cu o uşoară briză din spate, nu crea niciun fel de probleme în combinaţie cu fluorcarbonul.
Cele 4 moduri digitale: X – Extreme Distance, MN – monofilament, P – PE şi FL – fluorcarbon.
După primele lanseuri şi restul zilei în care am pescuit cu Antaresul DC, nu mi-a părut să aibă setări restrictive sau exagerate ale frânei DC. Două lucruri care m-au impresionat pozitiv: fluiditatea angrenajelor, fiind, poate, cea mai „smooth” mulinetă cu care am pescuit vreodată, şi asta include toate vechile generaţii de Antares, DC sau non-DC; controlul sistemului DC în lanseurile împotriva vântului, cu linguri portante precum Kuusamo Rasanen de 10 grame. Dacă vreţi o mulinetă de casting pentru linguri şi năluci portante, atunci aceasta e.
Urmăriţi primele lanseuri cu Antares DC 16 în montajul video de mai jos, iar pentru o experienţă de vizionare optimă, setaţi rezoluţia YouTube la HD 1080p.
Am fost mulţumit de lungimea lanseurilor, cu fir fluorcarbon destul de gros de 0,31 mm diametru, pentru că distanţele atinse au depăşit 45 de metri. La asemenea distanţe, nici nu puteţi înţepa eficient cu firele clasice, poate doar cu textile şi lansete rigide. Şi cu siguranţă că distanţele de 50 de metri pot fi obţinute dacă folosiţi fire textile, mai subţiri şi, foarte important, mai uşoare decât fluorcarbonul sau monofilamentul.
Modul de frânare FL folosit este cel mai restrictiv dintre toate, deci distanțele se poate să fie reduse și din această cauză. Pentru că erau chiar primele lanseuri, nu am vrut să compromit restul zilei cu vreo perucă de nedesfăcut în modul X, pentru că și mulinetele DC fac peruci la fel ca restul. În viitor o să testez și modurile Extreme Distance pentru mulinetele DC, probabil tot cu fluorcarbon, firul pe care îl folosesc cel mai des în pescuitul meu.
Am văzut distanțe de 95 de metri atinse cu Antares DC 16, fir fluorcarbon de 0.28 mm (12 lbs.) și un vobler lipless/rattling care posibil să fi avut 30 de grame, dar era mult mai aerodinamic decât alte năluci. Dacă aș folosi o greutate de casting, de 5/8 oz. (18 g), 3/4 oz. (21 g) sau 1 oz. (28 g), distanțele de lansare ar crește considerabil, dar nu pescuiesc cu plumbi de casting, ci folosesc, totuși, năluci de diverse tipuri, profiluri mai mult sau mai puțin aerodinamice și greutăți.
Iată filmul lui Takuma Hata, pro staffer Shimano, realizat în timpul testului comparativ dintre noul model Shimano SLX MGL, o mulinetă din aliaj de magneziu din clasa de putere medie, destinată pescuitului all-around, cu năluci de tot felul. Noul model SLX va fi disponibil la un preț foarte competitiv, în jurul a 150 de dolari, și cu performanțe de invidiat pentru cât costă. Lanseurile cu Antares DC în modul X încep de la 22:14. Vedeți fimul mai jos:
Distanţele atinse de la chiar primele lanseuri au fost mai mult decât mulţumitoare, în condiţiile în care nu am reglat mare lucru la controalele mulinetei. Frâna mecanică a fost setată cât să reducă jocul lateral al tamburului, aşa cum recomandă şi producătorul.
În curând voi reveni cu o comparaţie directă între Exsence DC 17 şi Antares DC 16. Deocamdată, la smoothness, Antaresul este câştigător detaşat. Cât va dura fluiditatea angrenajelor, rămâne de văzut. Daiwa Z, după un an de folosire cu swimbaituri soft, a dezvoltat un frumos „mârâit” al angrenajelor, în condiţiile în care nu a văzut decât fire fluorcarbon şi monofilament. Între timp, Shimano a lansat şi Antares DC MD (Monster Drive), modelul specializat pe năluci mari, care s-ar putea să fie numai bun pentru swimbaiturile soft între 1 şi 2 uncii cu care pescuiesc frecvent.
Până la următorul subiect, fir întins la cumpărăturile dintre sezoane!
